Despre Ciuperca de Kefir

Kefirul si istoria sa

In antichitate in Europa de est nomanzi puneau laptele de capra,oaie,vaca in saci de piele,purtandui din loc in loc asa cum calatoreau ei.Fermentarea care a avut loc in saci de piele sa transformat intr-un lapte acru cu gust unic o  bautura acrisoara ,astazi cunoscuta sub numele de Kefir,in acelasi timp sa fragmentat in boabe care contin bacteri,proteine si drojdie din lapte  si a luat forma de viata,acestea au fost folosite pentru a inlocui un nou lot de lapte,producand asfel mai multe boabe de Kefir.Aceasta masa de bacteri,drojdii si polizaharide este cunoscuta sub denumirea de boabe de Kefir care da gustul propietatile sale miraculoase unice.De-a lungul secolelor boabele au fost trasmise de la o persoana la alta.Boabele au fost incredintate numai la cineva care a inteles ca boabele de Kefir trebue cultivate si ingrijite.Kefirul se aseamana foarte bine cu conopida si are o culoare galben/pal si au o textura similara cu budinca.Microbiologii au studiat boabele pentru a intelege mai bine ce sunt acestea cum se reproduc cum cresc si modul in care laptele fermenteaza.Boabele de Kefir laptele acru din diferite tari au diferite amestecuri de bacterii si drojdii,peste 20 de tipuri de bacterii au fost descoperite in Kefi,inclusiv Lactobacillus Brevis,Kefirranofaciens,Lactococcus Lactis si Leuconostoc.Diferite tipuri de drojdie de bere au fost deasemenea gasite in boabele de Kefir cum ar fi:Candida Kefir,Marixanus Kluyxeronyces si saccha Ronyces Cerevisiae,Dupa procesul de fermentatie produsul final contine destul demulte bacterii vii si  poate fi considerat un Probiotic,de aceea consumul de Kefir este benefic pentru sanatate.

Reţeta longevităţii din Caucaz 

Cei mai bătrîni oameni de pe planetă trăiesc în munţii Caucaz. Conform Guiness Book, cel mai faimos a fost azerul Shirali Muslimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila vîrstă de 168 ani. Acest lucru a atras atenţia cercetătorilor ruşi încă din 1940. S-a descoperit că localnicii consumă zilnic kefir din lapte de capră, după o reţetă ţinută secret generaţii la rînd. Kefirul este util în insomnii, nevroze şi alte afecţiuni la nivelul sistemului nervos, infecţii cronice de tip herpes. Mulţi specialişti recomandă kefirul în dieta bolnavilor de SIDA. De asemena, în cantităţi impresionante, se mănîncă usturoi, nuci, stafide, miere şi polen. Legumele şi fructele sînt foarte preţuite, iar din secretul longevităţii azerilor face parte şi Bahmaz, un suc natural din dude albe. Conţine mai mult de 30 de vitamine, minerale şi aminoacizi care luptă cu colesterolul. Medicii au descoperit cu stupoare că femeile continuă să aibă activitate menstruală mult după 55 ani, iar bărbaţii devin taţi la 80. Aşadar, laptele de capră face minuni. 

Kefirul si sanatatea

Kefirul are numeroase bine cunoscute beneficii pentru sanatate.

Deţinand proprietati antibiotice si antifungale. Fiind folosit la

tratamentul unei varietaţi de boli, incluzand desordini metabolice,

aterioscleroza, alergii, tuberculoza, cancer, digestie slaba,

candidoza, osteoporoza, hipertensiune, HIV si boli cardiace. Vi s’ar

parea straniu ca o bautura conţinand drojdii ar fi buna la tratarea

candidozei insa s’a dovedit de ajutor pentru numerosi oameni, atat

prin restaurarea unui mai bun echilibru in flora intestinala cat si

datorita faptului ca unele elemente de microflora distrug Candida

Albicans. Nu toate drojdiile fiind daunatoare.

Pe langa bacteriile benefice si drojdii, kefirul contzine multe vitamine, minerale, amino acizi si enzime. In particular calciu, fosfor, magneziu, B2 si B12, vitamina K, vitamina A si vitamina D.

Triptofan, unul dintre amino acizii esentziali care abunda in kefir,

este bine cunoscut pentru efectul sau calmant asupra sistemului

nervos. Deoarece kefirul are de asemenea calciu si magneziu in

abundenţa, minerale importante pentru intreţinerea unui sistem

nervos sanatos, kefirul in dieta poate induce o deosebita calmare a

nervilor.

Abundenţa enzimelor aduce inca si mai multe beneficii sanataţii, in

special in cazul oamenilor cu intoleranţa la lactoza, dintre care

mulţi pot tolera kefirul fara dificultate, atata vreme cat kefirul

este crud si nu gatit (procesul de gatire distrugand enzimele).